Reţelele sociale şi serviciile de
mesagerie instant sunt cele mai populare servicii online. Fiecare minut
virtual reprezintă o viaţă în date.
Clic. Pe YouTube tocmai s-a mai pus o oră de
conţinut video. Atât de rapid se mişcă internetul. După ce veţi mai
răsfoi „Weekend Adevărul" timp de o oră, deja pe internet s-a urcat atât
de multă informaţie încât ar fi nevoie de 7 milioane de DVD-uri pentru a
o stoca. În patru ani, cifra va fi de patru ori mai mare. Şi dacă vă
întrebaţi în cât timp se „consumă" online toată informaţia creată de
omenire de la începuturi până la apariţia internetului, aflaţi că în 48
de ore sunt adăugate date suficiente pentru a scrie un mic manual de
istorie. Calitatea informaţiilor rămâne îndoielnică, iar internetul este
plin de balast, dar creşte uluitor. Astăzi, nu mărimea Universului este
misterul, ci cea a internetului. Firma de analiză Nielsen a realizat un studiu global referitor la folosirea internetului. La sfârşitul lunii mai existau peste 2 miliarde de utilizatori de internet, iar pe lună aceştia petreceau 4 milioane de ani „în reţea". Astfel, la nivel mediu, utilizatorii petrec 16 ore pe lună online. 22% din oameni îşi petrec cel mai mult timp pe reţelele sociale, 21% folosesc căutările, 20% citesc informaţii şi ştiri, 19% folosesc e-mailul şi mesageria instant, iar 13% stau pe site-uri de conţinut multimedia.
Miliarde de ore într-o lună
Conectarea oamenilor a luat o nouă dimensiune în era Facebook, iar ascensiunea platformei sociale fondată de Mark Zuckerberg într-o cameră de cămin de la Universitatea Harvard (SUA) este uluitoare. Potrivit unui sondaj al firmei americane de analiză comScore, 82% din utilizatorii de internet la nivel mondial folosesc reţelele de socializare.
În octombrie 2011, socializarea online a implicat cei mai mulţi oameni, reprezentând 19% din timpul petrecut pe internet. Practic, în momentul de faţă, un minut din cinci este petrecut pe o platformă socială. Cifra pare impresionantă, dar pentru a realiza dimensiunea reală a conectivităţii trebuie să ne gândim că, în martie 2007, reţelele sociale atrăgeau doar 6% din timpul petrecut online.
Facebook domină această lume. Deşi recenta listare la bursă pare un eşec, preţul acţiunilor fiind considerat prea mare pentru o astfel de companie, reţeaua lui Zuckerberg are un avans considerabil în faţa concurenţilor. Trei din patru minute petrecute pe reţelele sociale sunt rezervate Facebook-ului, adică unu din şapte minute online.
Pentru a totaliza aceste cifre reci, în octombrie anul trecut, oamenii au stat 6,7 miliarde de ore pe reţelele sociale. Iar de atunci Facebook a ajuns la 901 milioane de utilizatori de la 800 de milioane. De asemenea, o influenţă destul de mare a avut-o şi introducerea mesageriei instant, Facebook Messenger. Potrivit unui sondaj Allot Communications, serviciul de la Facebook deţine deja 22% din traficul de mesaje „în direct" de pe internet. Mult mai puţin timp este petrecut căutând informaţii pe motoarele de căutare sau cumpărând produse online. În cazul căutărilor, trebuie menţionat că acestea nu sunt atât de mari consumatoare de timp, deoarece se caută ceva rapid şi apoi se navighează spre „site-ul final".
Copiii sunt tot mai expuşi pericolului dependenţei de internet Foto: shutterstock
Cu ochii ţintă pe YouTube
O altă activitate care ne consumă o mare parte din „minutul" online este vizualizarea de conţinut video pe site-uri cum ar fi YouTube, Vimeo sau Trilulilu. 60 de ore de conţinut video sunt încărcate în fiecare minut, iar 4 miliarde de filmuleţe sunt vizualizate zilnic pe YouTube. Astfel, în 2011, platforma a avut un trilion de vizualizări, adică 140 pentru fiecare om de pe planetă.
Pentru Google, compania-mamă a YouTube, serviciul devine din ce în ce mai profitabil. Şeful firmei, Eric Schmidt, a declarat acum un an că site-ul de conţinut multimedia a ajuns aproape de nivelul profitabilităţii. Pentru anul 2011, specialiştii au estimat că acesta a adus venituri de 1,6 miliarde de
dolari.
Cumpărăturile din mediul virtual sunt un aspect foarte important al economiei online, deşi încă nu reprezintă o mare parte din timpul pe care îl petrec oamenii pe internet.
De exemplu, în Statele Unite ale Americii au fost cheltuite anul trecut 186 de miliarde de dolari pe cumpărături de pe site-uri de specialitate. La nivel global, 81% din internauţi caută informaţii despre produse pe internet, 26% au folosit site-urile de licitaţii, iar 66% au achiziţionat online măcar un produs.
Cele mai populare, potrivit unei analize Nielsen, sunt îmbrăcămintea, electronicele, bijuteriile, calculatoarele şi mobila. În Europa, 40% din consumatori au achiziţionat produse de pe internet.
Cine creşte pe internet
Anul acesta, faţă de cel precedent, serviciile de localizare au o creştere de 27%, internet banking-ul creşte cu 19% momentan, iar conţinutul TV online are o creştere de 27%. În schimb, faţă de 2011, stagnează numărul filmuleţelor publicate de utilizatori.
Ne retragem din viaţa reală
Filmul „Stăpânul Inelelor" se deschide cu o frază care se potriveşte vieţii noastre după apariţia internetului: „Lumea s-a schimbat. Tot ceea ce era cândva s-a pierdut, pentru că nimeni nu mai trăieşte ca să-şi amintească". Psihologul bucureştean Keren Rosner consideră că nu ne mai putem despărţi de tehnologie, odată ce am descoperit-o, deoarece „aduce confort, avantaje şi beneficii care depăşesc mult riscul dependenţei sau al exagerării, aşa că nu ne putem debarasa de foloasele pe care ni le aduce. Tehnologia vine ca sprijin pentru om, ca ajutor în desfăşurarea vieţii la care nu suntem dispuşi să renunţăm după ce am gustat darurile ei şi să abandonăm profitul ce ni-l aduce în tot ceea ce noi dorim să obţinem".
Preocupări schimbate
În prezent, comportamentul oamenilor s-a schimbat radical după ce s-au conectat la reţelele virtuale, existând o anumită autoizolare. „Dacă mai demult exista o preocupare mai accentuată a activităţilor sociale, interesul de a fi acceptat în grupuri sociale, relaţionarea interpersonală fiind scop, pârghie şi mod de petrecere a timpului liber, astăzi este înlocuită cu preocupări individuale, subiectul autoizolându-se în lumea virtuală", spune psihologul.
Keren Rosner consideră că există o dependenţă de internet în acest moment. „Oriunde ne aflăm şi la orice oră, avem tendinţa să deschidem e-mailul, să ne transmitem ultimele noutăţi pe Facebook, să vorbim cu prieteni reali sau virtuali pe diverse site-uri. Pe lângă părţile pozitive, de socializare, latura nocivă este tocmai retragerea din viaţa reală, autosuficientă din cauza neimplicării şi exilării în viaţa virtuală", conchide aceasta.
"Tehnologia aduce beneficii care depăşesc riscurile dependenţei sau al exagerării.'
Keren Rosner psiholog, București
Mesageria instant, preferata românilor
România nu este campioană la folosirea internetului. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Statistică al Uniunii Europene, 54% din românii cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au accesat niciodată internetul. Din păcate, ţara noastră este pe ultimul loc dintre ţările Uniunii, în urma Bulgariei (46%) şi a Greciei (45%). Cu toate acestea, există îmbunătăţiri semnificative faţă de anii trecuţi. De exemplu, la nivelul reţelelor sociale, în 2011, 30,1% din utilizatorii de internet accesaseră acest tip de site-uri, iar anul acesta procentul a crescut la 41,9%. Numărul celor care fac tranzacţii online a crescut cu aproape 30 de procente faţă de perioada similară a anului trecut.
Profil de internaut
Cine sunt totuşi românii pasionaţi de internet şi care i-au descoperit tainele? Potrivit cercetării mai sus amintite, cei mai mulţi români care intră online au venituri cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei (aproape 29%) şi doar 10,2% din utilizatorii români ai ciberspaţiului au venituri peste 5.000 de lei. Internetul a ajuns o activitate de masă, mai mult decât una rezervată elitelor.
Situaţia nu stă la fel de bine atunci când se analizează activităţile românilor odată ajunşi pe reţea. Toate sondajele vorbesc despre o pasiune pentru partea socială a internetului, dar şi despre o dependenţă de informaţiile găsite online, care le înlocuiesc uşor pe cele găsite pe suporturi fizice. Astfel, 68,3% din respondenţi au spus că folosesc internetul pentru mesagerie instant, 54,1% caută diverse informaţii cu ajutorul motoarelor de căutare, iar 52,5% se documentează pentru serviciu sau şcoală.
Platformele sociale întrec cititul ziarelor şi revistelor în preferinţele utilizatorilor din România. 41,9% stau pe Facebook, Twitter sau Pinterest, în timp ce doar 41,1% se informează din mass-media online.
Online de la 10 ani
Vârsta medie la care copiii din ţara noastră accesează internetul se păstrează la mijlocul clasamentului european. Potrivit studiului „EU Kids Online", finanţat prin programul Safer Internet al Comisiei Europene, cei mici ajung în spaţiul virtual la 10 ani.
De asemenea, 32% din copii admit că au manifestat la un moment dat un comportament deviant, de utilizare excesivă a calculatorului. Îngrijorător la acest sondaj este faptul că micii români au cel mai mare procent de mesaje cu caracter sexual trimise sau primite din tot continentul: 24% au declarat că au văzut sau au primit astfel de mesaje.
IPv6 sau virtualul infinit
Internetul are de curând un nou protocol, care permite înregistrarea unui număr mult mai mare de utilizatori. Ipv6 modifică numărul de adrese IP (folosite pentru identificarea unui calculator pe web) de la 2 la puterea 32 la 2 la puterea 128. Practic, dacă internetul părea infinit, acum el este şi mai mare. La nivel european, România este ţara cu cea mai rapidă absorbţie a acestei tehnologii, implementată în teste de o reţea de cablu şi internet.
Autor:
Cuvinte cheie: viata, omul digital, retele sociale, internet, Weekend Adevărul,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu