|
Este adevarat ca muzica ne poate face sa simtim mai putin durerea?
Muzica joaca un rol mult mai important decat am putea crede. In Antichitate,
se mergea chiar pana la folosirea flautului in dreptul zonei afectate de
lumbago. Dincolo de asta, muzica si-a dovedit posibilitati terapeutice in
plan psihologic si somatic. De exemplu, efectul antalgic, de combatere a
durerii, a fost evidentiat intr-un mod spectaculos la femeile care faceau
chiuretaj uterin. Cele care au ascultat numai muzica au simtit mai putin
durerea decat cele care au luat calmante. Muzica se utilizeaza foarte mult in ginecologie, acum si in chirurgie.
Ati studiat efectele muzicii asupra organismului si ati scris un tratat de muzicoterapie in acest sens.
Am scris primul tratat de muzicoterapie receptiva, iar peste o saptamana -
doua va aparea o noua editie a acestui tratat, care a fost
imbunatatit prin contributia a noua personalitati din domeniul
muzicoterapiei internationale.
Aceste personalitati m-au ajutat sa largesc cadrul acestei abordari si sa
incerc sa introduc muzicoterapia la noi in tara ca specialitate muzicala, lucru
care este pe cale sa se realizeze si cu ajutorul cadrelor didactice
de la Universitatea de Muzica din Bucuresti si al mai multor psihologi.
Numai ca
este un domeniu foarte pretentios, care cere cel putin trei ani de formare si
acum este o tatonare in aceasta directie. Cartea despre care va vorbesc se adreseaza in primul rand melomanilor.
Este eficienta orice melodie care ne place sau gusturile se discuta?
Orice muzica este eficienta, in mod sigur, dar s-a dovedit ca piesele din
repertoriul clasic si romantic activeaza cel mai mult creierul. Chiar daca
exista asa-numita muzica preferata (unul vrea romante, unul vrea rock),
exista tomografia cu emisie de pozitroni care arata cum muzica lui
Mozart activeaza 99%-100% din scoarta cerebrala. Si, in general, muzica
simfonica
si de camera activeaza creierul in proportie de 90%, spre deosebire de
muzica usoara sau tangoul, de exemplu, care activeaza creierul in proportie de 50%.
Mai mult, nicio muzica nu poate depasi pragul pe care il atinge muzica
baroca, de exemplu, ale carei unde sonore au frecvente care se inscriu in
zona de activare optima a activitatii cerebrale. Daca ascultam
muzica baroca, neuronii capata un ritm de activitate ciclica intre 8 si
12 cicli pe secunda,
ceea ce se intampla numai in cazul geniilor! Numai ca geniile il au
permanent, in vreme ce omul care asculta muzica il are doar cat asculta
muzica, dar este suficient, pentru ca imbunatateste memoria.
Inseamna ca ar trebui sa ascultam muzica in timp ce invatam?
Da, muzica in stil baroc in special, adica Bach, Telemann, Handel. O
doctoranda a mea, psihologul Liliana Neagu, a dovedit ca persoanele
care invata folosind acest fundal sonor obtin performante cu 40% mai
mari la testele de memorie. Poate ca mai tarziu se va putea ca in salile
de clasa sa se puna muzica in surdina ca fundal sonor, care sa nu distraga
atentia, dar care sa favorizeze memoria.
In afara de stimularea memoriei, ce alte efecte mai are muzica? Si ce
tipuri de muzica clasica sunt cele mai indicate?
Muzica baroca are efecte foarte bune, slava Domnului - si pentru relaxare, si
pentru terapie - dar aici, sigur, ii putem include si pe Mozart, pe Beethoven,
pe Wagner. De asemenea, efectul antalgic este mare si la muzica preferata.
In studiile mele, am pus muzica pe care a vrut-o fiecare, chiar si muzica
populara gen „Uhai, bade". Si aceasta a avut efect antalgic. Dar am pus si
muzica clasica si aceasta a avut mai mult succes! Stiu acest lucru pentru ca
am avut un aparat care te ciupea si provoca durere, iar intensitatea senzatiei
era inregistrata, aparatul spunea cat te doare. Eu va pot spune ca am avut
Zona Zoster, cu dureri mari localizate la ureche, am crezut ca am otita. Am
ascultat la casti „Amurgul zeilor" de Wagner - sase ore, de la ora
doua la opt dimineata. Ma mai durea foarte putin cand am ajuns la
medicul ORL-ist.
In alta ordine de idei, o cercetare recenta a colectivului nostru a demonstrat
o scadere considerabila a glicemiei pe fondul auditiei muzicii
clasice. Toate aceste cercetari nu au alt rol decat sa convinga marele
public, dar si lumea medicala, de valoarea muzicoterapiei si sa
pregateasca atmosfera in tara
noastra pentru introducerea muzicoterapiei ca specialitate complexa, pe
care trebuie sa o practice fie un muzicolog cu pregatire de
psihologie, fie un psiholog cu educatie medicala, fie un medic care sa
aiba o cultura muzicala deosebita si notiuni de psihologie.
Se spune ca plantele cresc mai bine, ca vacutele dau mai mult lapte
pe muzica de Mozart. Este adevarat?
Da. Si nu numai Mozart - muzica clasica, muzica armonioasa. Pe de alta
parte, ascultand un discurs al lui Hitler, plantele s-au chircit, s-au ofilit.
Difera impactul pe care il are muzica asupra noastra daca o ascultam
in cadrul unui concert la Ateneu, de exemplu, sau acasa, la casti?
La un concert, efectul este maxim, deoarece sunt trei factori implicati: in
primul rand, concentrarea este mult mai buna, te duci la concert ca
sa asculti muzica. Pe de alta parte, este vorba de actiunea sunetelor
asupra corpului,
intregul corp este invaluit de aceste efluvii sonore la modul direct. Si apoi,
conteaza caracterul emotiei colective. Este vorba de fenomenul de
contagiune emotionala care potenteaza trairile. Si caracterul de eveniment
pe care il are participarea la un concert este important.
Sunt artistii - in general - si persoanele care canta - in special - mai
sanatosi, mai fericiti sau mai putin stresati decat ceilalti?
Aici este vorba despre muzicoterapia activa pe care eu nu am
analizat-o, deoarece este mult mai putin la indemana oricui sa cante in
casa, sa cante
la un instrument chiar, poate cel mult sa cante intr-un cor. Nu
sunt studii foarte exacte in acest sens, inca nu avem o statistica si in
stiinta, nu poti sa mergi
numai pe impresii. Dar se pare ca muzicienii traiesc mai mult - cu unele
exceptii regretabile, desigur. Uitati-va la marii zei, Herbert von
Karajan, Arthur Rubinstein, la 94 de ani canta la pian, Pablo Casals.
Muzica stimuleaza
imunitatea, iar cine are o imunitate mai buna traieste mai mult.
Cel putin din punctul acesta de vedere, se poate spera. Dar ascultand
muzica, efectele sunt, cu siguranta, benefice.
''O educatie muzicala favorizeaza un contact mai usor cu muzica grea,
dar oamenii care sunt foarte inteligenti apreciaza acest gen indiferent
de cultura lor muzicala.''
Sa revenim la gusturile muzicale.
Vreau sa retineti un lucru. Nu exista obstacol pentru a beneficia de efectele
muzicii asa-zise grele. Nu este valabila ideea ca-ti trebuie neaparat o
educatie muzicala. O educatie muzicala favorizeaza un contact mai
usor cu aceasta muzica, dar oamenii care sunt foarte inteligenti
apreciaza un astfel
de gen, indiferent de cultura lor muzicala. Dovada stau notele pe care ei le
dau pieselor din repertoriul simfonic si de camera. Cele mai noi cercetari pe
care le-am facut, pe plan international, sunt in domeniul muzicodiagnosticului,
este un concept prin care reusesc sa imbogatesc examenul psihologic prin
felul in care bolnavul descrie, pe baza impresiilor personale, ce
ii sugereaza muzica pe care o asculta, fara sa stie cine este
compozitorul sau cum se
numeste piesa. O sa va dau un exemplu: o femeie de serviciu, cand a ascultat
un fragment de Wagner, „Calatoria lui Siegfried pe Rin", o muzica
accesibila, frumoasa, a fost extrem de impresionata si a descris exact
ce a vrut sa spuna Wagner, dar intr-o forma modificata, adaptata
secolului: si-a amintit de o
calatorie a ei, nu cu luntrea, ci cu autobuzul, in care vedea locuri frumoase.
I-am spus ca are un nivel de inteligenta ridicat si mi-a zis ca a fost buna la
carte, dar n-a putut sa continue. insa copilul ei este olimpic! Deci avea gena aceasta, dar nu s-a putut realiza.
''Muzica lui Mozart activeaza aproape 100% din scoarta cerebrala.''
Ritmul trezeste instinctele, melodia - emotiile, iar armonia - inteligenta
''Manelele exacerbeaza instinctele.
Activeaza toate organele si aparatele «de la buric in jos», ca sa zic
asa, in timp ce muzica cealalta actioneaza «de la buric in sus».''
Ce le transmiteti tinerilor care asculta muzica „suparata", zgomotoasa?
Sa nu abandoneze o astfel de muzica, dar sa nu devina prizonierii ei, sa
incerce si altceva. Sa o asculte la petreceri, mai ales muzica
usoara de buna calitate, muzica de film. Si mai ales, sa cante ei
insisi, intr-un cor, la un
instrument. Ii dezvolta mult. Anihileaza efectul stresului si le finiseaza personalitatea. Ii face mai complecsi.
Dar manele?
Manelele, daca vreti, sunt foarte bune pentru exacerbarea instinctelor. Si am
spus tot. Dar exacerbeaza si instinctul de agresivitate, nu doar pe cel sexual,
care e bun. Muzica manelelor activeaza toate organele si aparatele „de la
buric in jos", ca sa zic asa, in timp ce muzica cealalta - „de la buric in sus".
De ce se intampla asa?
Manelele inseamna, in primul rand, ritm, iar ritmul stimuleaza instinctele.
Melodia stimuleaza afectivitatea, emotiile, le rafineaza, iar armonia
sonoritatilor, orchestratia stimuleaza inteligenta. „Bolero"-ul lui Ravel, dupa
parerea mea, este exemplul de muzica completa: are un ritm
obsedant, este melodic si are o orchestratie care creste progresiv.
Acesta este exemplul de muzica in care gasesti toate cele trei
trasaturi.
Risca sa devina oarecum „autisti"
cei care asculta muzica la casti in mijloacele de transport si in toate
momentele in care vor sa evadeze?
Nu inseamna ca muzica ii face autisti, ci ca aceia care au aceasta inclinatie
spre introversie se izoleaza cu ajutorul muzicii. Unii evadeaza si pe calculator.
Si eu zic ca in lumea muzicii e mai bine decat in cea a calculatorului. Iar
muzica poate fi un ecran foarte folositor pentru studiu, dupa cum
spuneam. Revenind, insa, la casti, atentie la riscul hipoacuziei!
In Germania, o treime din tineri sunt hipoacuzici, iar Germania nu este o tara
din lumea a treia, ca noi.
Aveti un compozitor preferat?
imi place foarte mult Haydn. Mi se pare un rezervor de optimism extraordinar,
o baterie care te incarca. Preferintele acestea sunt, insa si in functie de starea
de spirit si de activitatea pe care o faci. Sigur, si Mozart, si
Bach, si Wagner. Beethoven ramane, insa, Beethoven. Reprezinta omul cu
toate dimensiunile
lui, cu toate calitatile si cu toate defectele. Pe langa el, toti ceilalti sunt ingeri.
Iar Bach este... cum sa zic. Bach este infinitul.
Una din doua
- Instrument sau voce? Ce preferati sa ascultati?
- Instrument. Dar si opera sau liedul.
- Muzica clasica sau ambientala? Care ne relaxeaza mai bine?
- Muzica clasica (pe cei inteligenti!).
- Concert in sala sau la casti?
- Ambele, cu preferinta pentru concertul in sala.
- Beethoven sau Mozart? Care compozitor ne ajuta sa ne concentram
mai bine?
- Bach (rade). Poate si Mozart.
CV
- Profesia: Medic si psiholog
- Data si locul nasterii: 11 decembrie 1942, Bucuresti
- Studiile si cariera: Licentiat in medicina si in psihologie
- Presedintele Societatii de Psihosomatica Aplicata si Medicina
Comportamentala din Romania
- Seful catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a UMF „Carol
Davila" din Bucuresti (pana in martie 2011), actualmente - profesor asociat
- Medic primar alergolog la Clinica Gral Medical Colentina
- Autor a 22 de carti in domeniul psihosomaticii generale si psihoneuroalergologiei
- Autorul monografiei „Muzicoterapia receptiva" (foto) in 2004, reluata si
imbogatita impreuna cu un colectiv international in 2011
| 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu