In ianuarie 2008, cand aveam 20 de ani am fost diagnosticata cu Limfom Hodgkin std. III A.
Am primit vestea neasteptat de bine si doctorii de
la Cluj, unde mi-am inceput tratamentul, mi-au spus ca voi face 6 luni de chimioterapie si apoi
radioterapie dupa care totul va fii bine
si imi voi putea continua viata linistita. Am suportat bine toate tratamentele
si totul parea ca merge bine. Insa dupa 4
luni dupa ce am terminat tratamentele au inceput durerile osoase in zona
bazinului si sm inceput sa am febra asociata cu frisoane. Un PET/CT pe care
l-am facut la Budapesta-Ungaria a aratat ca boala revenise si de data asta mai agresiva, cu metastaze osoase si
limfonoduli mai multi. Am renuntat la medicii de la Cluj si am inceput sa fac
alt tip de chimioterapie, mai agresiva, la Fundeni (Bucuresti), la Sibiu si la
Tg. Mures. Doctorii mi-au
recomandat sa fac un autotransplant de celule
stem.
De cand am
inceput toate tratamentele acestea am fost hotarata sa imi continui toate
activitatile in mod normal si merg in
continuare la facultate . In iulie 2009 am terminat facultatea si mi-am luat
licenta.
Dupa mai multe cure de chimioterapie pregatitoare
pentru autotransplant, care au fost foarte agresive si foarte greu de
suportat, am facut si autotransplantul in 3.10.2009 la Tg. Mures. Dupa
autotransplant m-am simtit mult mai bine, durerile au disparut, dar la un alt
PET/CT pe care l-am facut la Bucuresti se vedea ca inca mai aveam semne de
boala, autotransplantul a ajutat dar nu in totalitate.
In
martie 2010 am decis sa intru intr-un studiu experimental pentru pacienti care
au aceeasi boala ca mine, care nu cedeaza, dar nu am avut nici o imbunatatire
in urma tratamentului asa ca am renuntat.
Pentru
ca solutiile posibile aici in tara s-au cam epuizat doctorii mi-au recomandat
sa fac un allotransplant de celule stem de la donator neinrudit in strainatate…COST 100
000 EURO.
Continuand chimioterapia am reusit sa intru in remisie si am cerut banii pentru
allotransplant de la Ministerul Sanatatii. Banii au venit insa mult prea tarziu
cand boala revenise si starea mea nu era prea buna. In aprilie 2011 am plecat
in Spania, Barcelona unde urma sa fac transplantul cu celule stem de la o
donatoare in varsta de 28 de ani. Insa cand am ajuns acolo avand in vedere ca
nu eram in remisie melicii spanioli au hotarat sa mai fac chimoterapie pana o
sa fiu pregatita pentru transplant. In septembrie 2011 am reusit sa fac
transplantul. Dupa transplant semnele erau incurajatoare, timp de 7 luni m-am
simtit bine insa dupa timpul acesta a aparut iarasi febra, frisoanele si
durerile.
Am mai incercat diverse tratamente cu
chimioterapeutice insa fara rezulta. In continuare nu ma simt bine si boala
persista.
Medicii mei din Spania din Elvetia si de aici din
Romania toti mi-au sugerat ca singurul tratament care poate sa ma mai ajute
este cel cu medicamentul numit BRENTUXIMAB.
Problema e ca acest medicament este unul de ultima generatie si foarte scump. O cura de tratament costa
11000 Eur si sunt necesare pana la 16 cure.
