duminică, 5 octombrie 2014

5 Octombrie 2014 – Ziua Internațională a Educației. Mai are România așa ceva?

 
Ziua internationala a Educatiei este celebrata anual pe 5 octombrie, incepand cu anul 1994, in intreaga lume, pentru a aminti de importanta rolului educatiei. Este, de asemenea, un moment de reiterare a semnarii in 1966 a recomandarilor UNESCO/ILO referitoare la statutul profesorului.
In anul de gratie 2011, UNESCO sustine campania de combatere a discriminarii sexuale in sistemul de educatie. In ciuda faptului ca sistemul educational este in mare parte format din reprezentantele sexului frumos, discriminarea ramane, totusi, o problema. Recomandarile UNESCO/ILO din 1996 au stabilit drepturile si responsabilitatile profesorilor si standardele internationale pentru educatia continua, integrarea in campul muncii, conditiile de predare si invatare. Aceste recomandari, valabile si in prezent, mai contin si sfaturi practice pentru profesori pentru a creste nivelul calitatii educatiei. Practic sunt stabilite standardele legate de profesionalism, cooperare intre institutii, educatia continua a cadrelor didactice, libertate profesionala, responsabilitati, codul de etica al profesiei, drepturi, numarul orelor de munca, remuneratie etc.
  
Educatia este un factor important al formarii noastre, deoarece permite evolutia armonioasa a personalitatii umane din punct de vedere spiritual, moral, social, cultural si economic, fiecare individ educat adaugand un plus de valoare societatii. Inevitabil, progresul in educatie depinde in mare parte de calificarea si daruirea cadrelor didactice, de tehnicile pedagogice ale profesorilor. Din acest motiv, actul de educare este considerat o profesie, o forma de serviciu public care necesita experti in domeniul educatiei.
Nu dorim sa comentam ceea ce se intampla nivel actual in Romania, deoarece, vorba lui Caragiale, educatie avem, dar lipseste cu desavarsire, insa va invitam sa cititi o “parabola” semnata de Platon, un mit al pesterii, o poveste despre ceea ce inseamna de fapt educatia, este o definitie perfecta a profesorului si a muncii aproape sinucigasa de a educa si forma fiinta umana ignoranta. Textul este disponibil aici: Platon – Mitul Pesterii.
Asadar, daca ati avut rabdarea sa cititi aceasta lectie universal valabila, ati putut indentifica usor profesorul, acea persoana care a evadat, a vazut lumina soarelui, a vazut realitatea, a obtinut cunoasterea si doreste sa o impartaseasca celor inlantuiti. Riscul pe care si-l asuma este foarte mare, deoarece neinitiatii pot vedea in profesor un bufon, un nebun, vor considera drumul cunoasterii inutil, dureros, imposibil de inteles. Insa un profesor care isi stapaneste foarte bine meseria va reusi sa elibereze cat mai multi neinitiati, va reusi sa ii formeze, va reusi sa ii convinga sa il urmeze pe drumul cunoasterii.
Esecul din acest an de la BAC, rata absenteismului si analfabetismului functional, lipsa personalului didactic calificat, certurile inutile intre fostul ministrul al educatiei si actualul ministru ce pot spune despre sistemul romanesc? Educatia romaneasca e la cheremul unor oameni ai pesterii, inlantuiti si orbi, care cred ca realitatea lor e realitatea tuturor.
Asistam la vesnica pomenire a educatiei, nu la o zi de sarbatoare!
Autor: Emilian Zaharia
 
 
Sursa: http://www.ziarpiatraneamt.ro/5-octombrie-ziua-internationala-a-educatiei-mai-are-romania-asa-ceva

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu